-
Calatoria prin Primavara, continua….
-
…si primavara continua sa imbrace Pamantul cu flori, cu smaraldul ierbii si al frunzelor, maiestuosilor arbori
-
Primavara lui April, cu verde crud si alte culori pretioase sufletului meu, puse in petalele florilor de camp….
-
O sa ma tin de tine, primavara, sa te respir si sa ma umplu de tot ce imi daruiesti
-
Primavara isi continua drumul…
in culori si forme noi, de fiecare data, cand ii calc pragul
-
Pe urmele primaverii, a renasterii, in culori vii si forme delicate, a comorilor naturii
-
Final de 2024 si inceput de 2025….
De la dureri de stomac ce ma sacaiau si nu imi permiteau sa mananc si sa am o existenta asa cum obisnuiam, la un diagnostic pe care nu am reusit sa-l constientizez nici pana acum, dar pentru care, am facut ce trebuia facut, cu sprijinul unui om-inger, ce mi-a fost daruit de bunul Dumnezeu, sa ma protejeze si sa-mi fie planeta, in momente cand nu vrei altceva decat…sa nu te mai doara si sa te odihnesti. De ceva vreme, ceea ce era prioritar pentru mine si mi-a schimbat felul in care calatoream prin viata, erau cateva sufletele de care ma ingrijeam sa primeasca un pic de iubire, din partea omului.…
-
Motă Păt…..
ieri după-masă când am coborât din mașină,mă uit spre locul special pregătit, unde las mâncare pentru pisicuțe și îl văd pe Motă Păt. Cine este Motă Păt?… Un motan care vine din când în când la mâncare și care se alintă de fiecare dată când interacționăm, răsplătindu-ne cu afecțiune si tandrețe. Este extrem de răbdător si ințelegător. De fiecare dată, așteaptă cuminte in fața blocului, până revenim cu de-ale gurii. De data asta, stătea nemișcat și nu reacționa defel, la chemările noastre. I-am văzut gurița murdară și am ințeles imediat că e ceva în neregulă cu el. Am crezut că a fost lovit de vreo mașină, dat fiind că am…
-
In amintirea tatalui meu
cu prajituri de care s-ar fi bucurat, cu verde brad si globuri argintii, cu liniste si ganduri de-ale noastre cu veselie de inger, suflet neprihanit cu lumina calda a lumanarii cu-n curcubeu imbracand cerul mi-am umplut sfarsitul si inceputul timpului prin care curg si eu… si numaram aceasta trecere prin timp cu zile si ani si tot ce conteaza e cat de aproape L-ai tinut pe Dumnezeu de tine si tot ce conteaza e sa nu te fi inselat
-
de mana cu Dumnezeu
Habar nu ai cu cata usurinta se asezau cuvintele pe hartie, mai demult. Dar acest fel de a ma desfata in jocul de cuvinte, pare consumat, caci cred cu toata fiinta in altele mai pretioase, asa cum e, timpul petrecut cu un necuvantator, sub orice forma mi s-ar infatisa el. Parca nimic din ce am de spus nu s-ar potrivi timpurilor in care traim si cred ca asta e un motiv destul de serios, sa te ascunzi sau sa te retragi in tacere. Si totusi, uite ca nu am renuntat de tot. Poate ca, pentru unii ca mine, aceste cuvinte se aseaza intr-un tablou frumos, de admirat. Sau poate aceste…
-
Fara tata…
ce sens mai are sa spun ?!…/ si pleaca din lumea asta, suflet dupa suflet / suflet bun si cald si inima simtitoare/ si frumos si lumina/ toate acestea se duc, odata cu ei/ si atunci cu cine ma mai regasesc/ in frumos/ in lumina/ in bunatate/ si milostivenie/ caci lumea asta sau oricare alta/ fi-va pustie/ fara toate acestea/
-
Padurea de Paste…
-
Verdele de luna mai….